Satul Doloave (sărb. Dolovo) să găsește la marginea Dunele ale Deliblații în Banatul sârbesc de sud. Fiind într-o zonă mai mare de pamînt arabil, ocuparea majorități de locuitori săi este agricultura.
Istoria satului începe în secolul al XVII-a cu așezarea coloniștilor sârbi în acește parți. La începutul secolului al XIX-a la Doloave ajung și coloniști români. Dezvoltarea economică a satului a creat condițiile pentru indeplinirea nevoilor spirituale și intelectuale așa că primul hram și școala elementare a fost ridicați in mijlocul secolului al XVIII-a.
Astăzi, Doloavea are aproximativ șase mii de locuitorii, trei hramuri creștini ortodocși (două sârbești și unul românesc) și o școală elementară. Cu orașul vecin, Pančevo, este legat cu un drum asfaltat și cu curse regulate de autobuz ce permite elevilor, studenților și muncitorilor din Doloave acces ușor liceilor, universităților și loculirol de muncă în Pančevo sau puțin mai departe la capitala Belgrad.
Istoria satului începe în secolul al XVII-a cu așezarea coloniștilor sârbi în acește parți. La începutul secolului al XIX-a la Doloave ajung și coloniști români. Dezvoltarea economică a satului a creat condițiile pentru indeplinirea nevoilor spirituale și intelectuale așa că primul hram și școala elementare a fost ridicați in mijlocul secolului al XVIII-a.
Astăzi, Doloavea are aproximativ șase mii de locuitorii, trei hramuri creștini ortodocși (două sârbești și unul românesc) și o școală elementară. Cu orașul vecin, Pančevo, este legat cu un drum asfaltat și cu curse regulate de autobuz ce permite elevilor, studenților și muncitorilor din Doloave acces ușor liceilor, universităților și loculirol de muncă în Pančevo sau puțin mai departe la capitala Belgrad.
